Avantajele încălzirii halelor înalte cu ajutorul radiaţiei termice

Avantajele încălzirii halelor înalte cu ajutorul radiaţiei termice
Propagându-se în linie dreaptă ca şi lumina, radiaţia infraroşie trece prin aer fără pierderi, încălzind suprafeţele corpurilor cu care vine în contact.
Temperatura corpurilor aflate în zona de radiaţie termică este mai mare cu 40C decât temperatura aerului.
Cunoscând acest efect rezultă următoarele concluzii:
• Consumurile de combustibil şi energie sunt mult mai mici pentru obţinerea aceluiaşi confort termic ca şi în cazul convecţiei.
• Variaţia temperaturii pe verticală este foarte mică, podeaua, pereţii, corpurile din zona de lucru devin corpuri radiante de joasă intensitate, care încălzesc aerul.
• Datorită lipsei de antrenare a aerului, inerţia sistemelor de încălzire cu ajutorul radiaţiei termice este foarte mică conducând la consumuri mici de energie şi la atingerea stării nominale de funcţionare într-un interval redus.
• Corpurile de încălzire sunt simple, uşoare, modulate, necesitând un timp redus pentru montare.
• Lipsa agentului termic creşte siguranţa corpurilor faţă de îngheţ.
• Praful şi particulele în suspensie nu sunt antrenate, datorită deplasării minime a aerului.
• Datorită construcţiei specifice a corpurilor, la nevoie se poate realiza încălzirea sectorizată a halelor mari.
• Corpurile fiind modulate configuraţia sistemului de încălzire se realizează în funcţie de necesităţile beneficiarului.


Unele dezavantaje ale sistemelor de încălzire folosind radiaţia infraroşie

• Obligativitatea păstrării distanţelor de siguranţă faţă de substanţele şi corpurile combustibile.
• Imposibilitatea montării corpurilor la înălţimi mai mici de 2,2 m faţă de podea.
• Interzicerea utilizării corpurilor în spaţii puternic inflamabile.


Dezavantajele încălzirii halelor înalte cu ajutorul aerului cald

Dezavantajele încălzirii halelor înalte cu ajutorul aerului cald prin metode tradiţionale
Până la apariţia şi mai ales cunoaşterea sistemelor de încălzire cu tuburi radiante, încălzirea spaţiilor cu volume mari s-a realizat cu ajutorul aerului cald.
Beneficiarul care alege soluţia de încălzire cu ajutorul aerului cald trebuie să fie conştient de dezavantajele sistemului:
• Consumuri energetice mari pentru producerea, transportul şi mai ales distribuţia aerului cald în hale.
• Puternica stratificare a aerului pe înălţime în halele mari, conduce la un disconfort termic accentuat.
• Variaţia temperaturii pe verticală de la simplu la dublu: Dacă la podea temperatura este în jur de 16°C, la nivelul capului 20°C, iar în apropierea tavanului se atinge 35-40 °C.
• Masele mari de aer puse în mişcare antrenează praful şi alte materiale aflate în suspensie, creând în cele mai multe cazuri o senzaţie puternică de disconfort.
• Deoarece aerul cald este higroscopic, absoarbe o parte a umidităţii exterioare, umiditate care în contact cu suprafeţele reci ale pereţilor şi tavanului produce fenomenul de condens şi implicit rugină pe suprafeţele metalice.
• Datorită mişcării ascendente a aerului generată de forţa termică, rezultă pierderi energetice foarte mari.
• Inerţia sistemelor este ridicată, din cauza antrenării unor mase mari de aer.